bonus 2025

🟡 LEVEL 1 – Ages 4–5

🎨 Activity: “Color the stars that helped fix the mistakes!”

Instructions:
– Color only the stars that touch a letter.
– The smiling moon deserves a magical color!
– Can you draw your own star where you think something is missing?

/🔵 LEVEL 2 – Ages 6–7

🎲 Activity: “Find the letter with no star… and give it one!”

Instructions:
– Look closely at all the letters!
– Some have stars beside them. But one (or two!) don’t.
– Find them and draw a star above or next to that letter.
– Write underneath: “I gave it light!”

✨ Bonus activity for both levels:

“Draw your own silly letter and place a star on it. What did it become?”
A moment of imagination and discovery!

2

Canita mea cu cinci povesti

Cănița mea cu cinci povești Dimineața mea începe cu o cană de cafea și cu cinci cărți… dar nu în bibliotecă.Stau una peste alta, sprijinindu-se cuminți, și împreună formează cănița mea magică.Prima carte, cea de la bază, e temelia — povestea despre răbdare. Știe să susțină totul, chiar și atunci când nimeni nu-i vede forța.A…
Negustorul cu cântar de suflet Au fost ani… Ani cu miros de ciorbă aburindă și pași grăbiți pe podeaua vieții. Ani în care m-am măsurat doar în „am făcut ce trebuia” — nu în „am trăit ce am visat”. Ani în care casa era plină, dar uneori eu eram… goală. Plină de treburi, dar goală de timp. Plină de dăruit, dar flămândă de primit. Și totuși, nu m-am oprit. Am fost corectă. Loială. Am ales mereu „binele altuia” înainte de „binele meu”. Dar într-o zi, m-am întrebat: Cine mă cântărește pe mine? Cine știe cât am dus, cât am tăcut, cât am iertat fără să cer aplauze? Și mai ales… Care este prețul acestor ani „cheltuiți” frumos, dar fără rest? Mi-a trebuit timp să înțeleg: Nu toți au cântar bun. Unii te cântăresc în funcție de ce le dai, nu de cine ești. Unii au ochi pentru aparențe, dar nu urechi pentru adevăr. Și mai sunt și cei care îți zâmbesc, dar nu te privesc cu adevărat. Dar am învățat că sufletul se numără în prietenii puțini și adevărați, în priviri calde, în cești de cafea băute cu cineva care te ascultă până la capăt. Astăzi, nu mai vând nimic. Nu mai cântăresc. Nu mai aștept. Sunt negustorul care și-a închis prăvălia pentru lume și a deschis-o pentru sine. Și dacă vine cineva și bate la ușă cu sinceritate, cu un zâmbet curat și o inimă deschisă… Atunci deschid. Și pun pe tejghea ce am mai bun: o vorbă blândă, o prietenie cinstită, o poveste cu tâlc. Pentru uneori, nu cântarul contează, ci lumina din ochi când știi că ai ales bine. ❤️
Il mercante con la bilancia per l’anima Ci sono stati anni… Anni di lavoro, casa, doveri, famiglia. Anni in cui ho dato tutto — ma non sempre a me stessa. Anni in cui ho scelto il bene degli altri prima del mio. Mi sono chiesta: Chi pesa il mio cuore? Chi vede quanto ho offerto in silenzio, senza chiedere nulla in cambio? Chi conosce il prezzo della fedeltà, della pazienza, della verità vissuta senza rumore? Ho capito che non tutti hanno una bilancia giusta. Alcuni ti valutano in base a ciò che offri, non a ciò che sei. Ma ci sono anche anime rare che non hanno prezzo. Amicizie vere, sorrisi che non mentono, ascolto senza giudizio. Ora non vendo più nulla. Ho chiuso la bottega per il mondo… e l’ho aperta per me. E se qualcuno arriva con sincerità e occhi chiari… Apro. E offro ciò che ho di più prezioso: la mia umanità.